Cercul Militar Naţional


Categorie: Palate
Perioada: 1912
Importanta: A
Cod LMI: B-II-m-A-19201
Adresa: Str. Mille Constantin 1 sector 1
Localitate: municipiul BUCUREŞTI
Judet: Bucuresti
Regiune: Muntenia

Imagini

Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional

Imagini de arhiva

Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional Cercul Militar Naţional
 

Descrieri/Comentarii

andrei / 01-Dec-2013

Palatul Cercul Militar Național este este o clădire din București care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum și de imagine, reprezentare și protocol.

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

" [...] vizavi de Grand Hôtel du Boulevard, se înalță clădirea monumentală a Cercului Militar Național, construită în 1912, în stil neoclasic francez. Planurile clădirii sunt datorate arhiteților D. Maimarolu, V. Ștephănescu și E. Doneaud.

     Clădirea Cercului Militar Național are interioare somptuoase, în care, între cele două Războaie Mondiale, au avut loc baluri ce adunau întreaga protipendadă bucureșteană. În față se află un restaurant cu terasă; adeseori, sălile Cercului Militar Național găzduiesc expoziții de pictură și sculptură ale artiștilor contemporani.

     Altădată, pe acest loc se ridica biserica Sărindar, ctitorie, probabil, a lui Matei Basarab, potrivit pisaniei din 1652, care s-a păstrat. Biserica a fost refacută în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în chiliile din jurul ei erau aduși suferinzii, pentru a se tămădui prin harul unei icoane a Fecioarei, făcătoare de minuni. Dărâmată în 1802 la cutremur, refăcută în 1806 de familiile boierești Cocorăscu, Filipescu și Ghica, grav deteriorată la cutremurul din 1838, biserica s-a ruinat încet și, în cele din urmă, a fost demolată. În amintirea ei, bucureștenii mai numesc încă Sărindar strada Constantin Mille, care coboară pe lângă Cercul Militar către strada Brezoianu."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

DavidC / 29-Jan-2009
Arh. Dimitrie Maimarolu